We were shining like our crazy diamonds for a day

Ah.

Ce zi minunata fu aceea. Zi de lene si beri, bai in mare si povesti, muzici faine si prietenie.

De la pranz pana noaptea la El Comandante, am contemplat marea, ne-am imbaiat, am baut si ne-am veselit, si din cand in cand am ramas noi singuri cu noi, dormind sau doar tacand cate unul din noi pe rand, cu prietena muzica ce ne-a insotit tot timpul.

Barmanul era un fel de ingeras care din cand in cand ne facea plinul si strangea dupa noi, cu grija si discretie.

Protagonisti:

doamna Marea, mama noastra cea buna.

vera, cea vesnic Prezenta si pozitiva, a carei zi de nastere a fost chiar atunci, intamplator, si a primit cu ocazia asta un pepene urias gravat pe coaja La Multi Ani..

eugen, atent vesnic la iubita lui vera..

teo, camasa-n cap sa apere de soare, intr-o pauza de joaca..

daniel, praf de beat si oboseala dupa hartuit gagici pe faleza.. a se observa artera pulsand in somn :))

serghei la vrajeala cu 3 necunoscute deodata..

cri cri, senina aparent..

adriana cea frumoasa si inspirata, in spatele camerei..

si subsemnata.

semi absenta, cu berea-n nas, ignorand timpul, gravitatia si problemele lumii, cu gandul la dragostele ei curente.

Si Pink Floyd cu piesa care mi-a ridicat mie intrebarile esentiale la timpul potrivit, adica 16 ani.

We were shining like our crazy diamonds for a day.