luni, decembrie 08, 2008

Si uite-asa

Incet incet, incep sa invat sa socializez cu mine insami.

Bloguri, seriale, orice doar sa nu lucrez, nu acum.

Ceai de busuioc, cald spre fierbinte. In cana izolata, ca sa tina mult.

2 felii cu dulceata de afine din basarabia.

soft-ul de tv e deschis, insa dinescu si hurezeanu vorbesc pe muzica de sostacovici din winamp.

O portocala fara samburi.

Oscilococcinum pentru stare gripala, granule mici si bune la gust care se topesc in gura.

O lectura scruta despre arh neoromaneasca, maine referat. Trebuie sa schimb becul asta chior, ca ma dor ochii. Am vrut bec cu lumina calda, si uite ce patesc.

Caloriferul cu ulei care isi face treaba multumitor.

Vis-à-vis vad tablourile din galerie fara sa platesc intrarea. Rene e mai castigat, vede un Grigorescu din camera sa.

Ele nu ma vad pe mine.

Nu stiu ce-I afara si nici nu ma intereseaza, am tras transperantele.

Bag capul sup patura, fac un tunel doar ca sa pot lua aer, nu vreau sa mai vad nimic.

Ma intorc in mine , icoana e deasupra capului.

si adorm.

Toc toc din cand in cand pe hol, se aude din ce in ce mai incet, si ce voi auzi dimineata vor fi batranii de alaturi cu radio romania si miros de cafea ce bate pana la mine.

Apoi, daca ma uit la ora potrivita, soarele reflecta frumos sticla albastra a narghilelei din geam.

Binecuvantata (de) lumina de dimineata,

Asa ma trezesc iar senina.


(iar asta e cel mai gingas desen animat pe care l-am vazut vreodata. cand ma supara caracatita mea cea neagra, si nu ma lasa sa respir, ma uit la el si-mi trece)

Ariciul in ceata - de Iuri Norstein, dupa o poveste populara rusa.

3 comentarii:

Medeea76 spunea...

Tare dragut...

Anonim spunea...

desenul animat preferat de ianovici?:P...ca parca asa ne zicea la orele de desen prin anul 1. la multi ani!

Crina Manolescu spunea...

nu, dar il stiu tot de la o basarabeanca, aliona.
e, intr-adevar, o legenda deja printre ei, yuri norstein.