miercuri, septembrie 16, 2009
ia poftim:
http://portablefilmfestival.com/
si mai jos, unul din favoritele mele.
of, chinezii astia, si bunul lor simt de acua+rela lor de neegalat.
iar asta imi aduce foarte tare aminte de Fantasia 2000 - bucata pe Rapsodia albastra a lui Gershwin.
marți, februarie 03, 2009
Egreta si cocostarcul. (sau pilda pentru oameni mari )
Si eu, care credeam ca dupa "Ariciul in ceata" nu s-a mai facut asa bijuterie..
Norstein se recunoaste imediat. Ce bucurie sa il regasesc. Sunt culorile lui, atmosfera, adancimea cadrelor, gesturile personajelor, caldura vocii povestitorului si intonatia, felul de a zabovi pe anume momente.
Mi-ar fi placut sa am un bunic ca Iuri Norstein. In schimb am avut o "tovarasa" educatoare la gradinita, adica buna doamna Petrescu, care i-a tinut locul cu succes. Ne fascina de fiecare data cand inainte de somnul obligatoriu de dupa amiaza incepea ea sa ne spuna povesti cu drag.
De fapt, mi-ar fi placut sa am un bunic oricum..
Curand, dupa sesiune, repetam seara de animatii rusesti la mine pe proiector.
Promit.
marți, ianuarie 06, 2009
filmul de aceasta seara.
In seara asta avem film. Primul regizat de Malaele, Nunta Muta, lansat de curand. Un film unde poantele bune alterneaza cu situatiile tragice rapid, fara aviz. E micul univers de la tara unde a disparut timpul, realitatea istorica e luata in balon impreuna cu actorii ei, unde personajele sunt pregatite pentru orice, sex, suicid, nunta, moarte, circ, arest, dramele sunt tratate firesc ca parte din viata si fara prea multe lacrimi. Actorii sunt alesi pe spranceana si pusi foarte bine in rolurile lor. Ca un mic exemplu, tot filmul, Buciuceanca si Rebengiuc nu spun nimic, dar nu poti sa le uiti rolurile. Nu extraordinar neaparat ca subiect. A fost o supriza sa gasesci n film elemente de fantastic cum nu prea am vazut in cinema-ul nostru de dupa revolutie. Aici Malaele si-a dat drumul la imaginatie, eu cred ca a copt multa vreme nunta asta. I se cunoaste amprenta, mai ales in secventele filmate in dupa tipicului comediilor mute cu Chaplin , dar sunt atat de bine integrate. Am gasit si ingrediente Fellini, si putin Mihalkov.
Poate se cunoaste putin cam apasat ca un om de teatru s-a apucat sa faca film.
Un inceput bun totusi, le astept pe urmatoarele, sper mai legate. Oricum, merita vazut.
ps1: trailer-ul e prost facut, dar n-am gasit altul..
ps2: si iata ce mi-a scris un coleg: Ion: se pare ca povestea din nunta muta e una reala, povestita lui malaele de catre proful lui de actorie - octavian cotescu. ce-a iesit e viziunea lui malaele asupra povestii, pe jumatate adevarate. a ales sa faca un film de public si nu unul de festival, iar felul cum a transpus cei 45 de ani de comunism in care romanii si-au pastrat, in liniste, traditiile si umorul...genial.
luni, decembrie 08, 2008
Si uite-asa
Incet incet, incep sa invat sa socializez cu mine insami.
Bloguri, seriale, orice doar sa nu lucrez, nu acum.
Ceai de busuioc, cald spre fierbinte. In cana izolata, ca sa tina mult.
2 felii cu dulceata de afine din basarabia.
soft-ul de tv e deschis, insa dinescu si hurezeanu vorbesc pe muzica de sostacovici din winamp.
O portocala fara samburi.
Oscilococcinum pentru stare gripala, granule mici si bune la gust care se topesc in gura.
O lectura scruta despre arh neoromaneasca,
Caloriferul cu ulei care isi face treaba multumitor.
Vis-à-vis vad tablourile din galerie fara sa platesc intrarea. Rene e mai castigat, vede un Grigorescu din camera sa.
Ele nu ma vad pe mine.
Nu stiu ce-I afara si nici nu ma intereseaza, am tras transperantele.
Bag capul sup patura, fac un tunel doar ca sa pot lua aer, nu vreau sa mai vad nimic.
Ma intorc in mine , icoana e deasupra capului.
si adorm.
Toc toc din cand in cand pe hol, se aude din ce in ce mai incet, si ce voi auzi dimineata vor fi batranii de alaturi cu radio
Apoi, daca ma uit la ora potrivita, soarele reflecta frumos sticla albastra a narghilelei din geam.
Binecuvantata (de) lumina de dimineata,
Asa ma trezesc iar senina.
(iar asta e cel mai gingas desen animat pe care l-am vazut vreodata. cand ma supara caracatita mea cea neagra, si nu ma lasa sa respir, ma uit la el si-mi trece)
Ariciul in ceata - de Iuri Norstein, dupa o poveste populara rusa.
marți, octombrie 07, 2008
miercuri, septembrie 24, 2008
Concertul Leonard Cohen - o binecuvântare
Ca să vă răspund tuturor odată, iată ce s-a întâmplat la concertul Leonard Cohen:
A turnat lumină şi pace în mine.
Ne-a îmblânzit pe toţi de pe stadion, era linişte, deşi se cânta muzică.
Sunetul perfect, în doze optime, şi instrumentele, şi vocea lui.
M-a răscolit până în rărunchi, aducându-mi aminte violent de toate dragostele mele de când l-am descoperit în 98, până încoace. M-a mângâiat exact cum aveam nevoie şi m+am suprins fantazând pe seama lui, bineînţeles, cum să te abţii? (how predictable, and how easy I am..)
Am descoperit versuri pe care nu le inţelesesem altfel din audiţii, şi m-am „îngrozit”.
Dumnezeule, cât de talentat şi modest în acelaşi timp poate fi.
Cât bun simţ în toate intermezzo-urile lui vorbite, cuvinte puse la locul lor, nimic de prisos sau de faţadă, iar daca minţea, atunci minţea cu inima.
Nici urmă de ramoleala de care mi-era teamă, ştiind că a împlinit 74 de ani! În continuare muzical şi cald, aşa cum îl ştim de pe "The Future"
Şi cu câtă graţie şi recunostinţă îşi prezenta colegii, "the sublime..", "the impecable".., "....at the instrument of wind", etc.
I-am cântat cu toată dragostea „La mulţi Ani” în vreo 3 rânduri împreună cu mulţimea, şi nu pot uita gestul sau de a-şi lua pălăria de pe cap şi a o ţine la piept. Apogeul l-a atins cand a spus „God bless you”, si am simţit-o din plin.
Era prezent cu toata fibra acolo, şi perfect unit cu noi. Se împărţea cu totul, ne iubea cu adevarat, îi fusese dor de scenă vreme de 15 ani.
Toate pe vinuţ roşu demisec de la protocol, servit în pahare potrivite.
Şi ca bonus, în tot timpul asta, în momente cheie, simţeam mâna lui D. atingându-mă, caldă, strângându-mi-o pe a mea.
pentru curiosi, iata si:
articol "Jurnalul National"
articol "Mediafax"
marți, septembrie 23, 2008
Where do you go to, my lovely - Peter Sarstedt
Or just my dream. :p
You talk like Marlene Dietrich
And you dance like Zizi Jeanmaire
Your clothes are all made by Balmain
And there's diamonds and pearls in your hair
You live in a fancy appartement
Of the Boulevard of St. Michel
Where you keep your Rolling Stones records
And a friend of Sacha Distel
But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head
I've seen all your qualifications
You got from the Sorbonne
And the painting you stole from Picasso
Your loveliness goes on and on, yes it does
When you go on your summer vacation
You go to Juan-les-Pines
With your carefully designed topless swimsuit
You get an even suntan, on your back and on your legs
When the snow falls you're found in St. Moritz
With the others of the jet-set
And you sip your Napoleon Brandy
But you never get your lips wet
But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head, yes I do
Your name is heard in high places
You know the Aga Khan
He sent you a racehorse for chistmas
And you keep it just for fun, for a laugh haha
They say that when you get married
It'll be to a millionaire
But they don't realize where you came from
And I wonder if they really care, they give a damn
But where do you go to my lovely
When you're alone in your bed
Tell me the thoughts that surround you
I want to look inside your head
I remember the back streets of Naples
Two children begging in rags
Both touched with a burning ambition
To shake off their lowly brown tags, yes they try
So look into my face Marie-Claire
And remember just who you are
Then go and forget me forever
'Cause I know you still bear
the scar, deep inside, yes you do
I know where you go to my lovely
When you're alone in your bed
I know the thoughts that surround you
'Cause I can look inside your head
marți, septembrie 16, 2008
sâmbătă, iulie 26, 2008
dirty hippie
Hippie inseamna @@@@!!!!????. Dar oare nu inseamna fuga? Fuga de $$^&*%**((, cu r mare?
Aceea de a avea o $^%^()e, un &&*( in “%%$#”, o &^*&%*%…
Dar oare acestea nu pot fi obtinute like a hippie?
Da, e un fel de fuga. E o fuga de ********* vietii de zi cu zi.
As putea scapa de anx%%%%% daca m-as lasa in voia vietii, fara gandul zilei de maine, fara sa stiu din ce $$$$ imi platesc ##@##$$##$**&&, ce o sa ^^^&&&, etc..
Dar cum ramane cu meseria mea?
As putea practica arhitectura like a hippie?
M-as putea gandi la ceva cu lut si lemn... Arh ecologica for the poor ppl of India….
Adaposturi de lux pentru defavorizati…
Modele noi de cuiburi temporare pentru pasarile migratoare, tovarasii mei de drum.
Design de hamace pentru mine si prietenii mei..
Narghilele fara sfarsit…
Ah, vara asta ma da peste cap, asa patesc mereu… canta la corzile mele cele mai ascunse si ma transforma in ceea ce sunt la loc, de fapt. Lumea zice ca sunt hippie forever, dar eu stiu ca nu sunt, eu cu fricile si asprimile mele recente, nu, nu mai sunt in orice caz… (nici macar nu ma ating de &&***
Dar mi-ar placea sa traiesc (((()))) si fara ##### si diferit fata de restul lumii din jurul meu. Oare o sa ma insingurez asa? Dar daca gasesc pe cineva cu care sa fac asta?
Jo ar fi fost ideal, daca nu m-ar fi #####…
Devendra Banhart, stai prin preajma, poate imi mai vin idei.
From my womb to my tomb, I guess i’ll only be a..(you say it)



