Corneliu Cezar - Flacari si roti.

Corneliu Cezar - Flacari si roti. 
O piesa superba pe versuri ale poetilor Lorca, Tagore, Heinz Kahlau, Omar Kayyam si Labis. 
Am avut marea surpriza sa o ascult acum 2 zile la Pitesti la Festivalul de muzica corala, cantat de grupul de studenti al Conservatorului din Bucuresti - Corala Juventus Academica. Exista si in repertoriul Coralei Danielescu si vreau sa propun maestrului Gruescu sa il reluam si noi cat de curand, ca prea m-a uns la suflet si mi-a trezit amintiri. 
De ascultat neaparat.
Mai jos, o inregistrare cu corul Madrigal.
Corneliu-Cezar-Flacari-si-Roti
   
 Asculta  mai multe  audio   colinde
Aici am gasit si ceva versuri.

Maia Morgenstern pentru Rosia Montana

Intr-o reclama a campaniei Salvati Rosia Montana care face cat jumatate din eforturile lor de atatia ani, atata este de cutremuratoare si impresionanta..
Din pacate televiziunile nu o vor difuza, asa ca iata:
(si faceti si voi la fel)

"Lucrat de mână, iubit din inimă" - un articol interviu pe Breslog legat de micile mele creatii din lână..

"Lucrat de mână, iubit din inimă"

Publicat de migdale pe 15.06.2012 in Stil ECO. 


"Mâinile noastre care nu stau liniștite nici o clipă și pe care le punem la lucru, să scrie, să picteze, să coasă, să creeze, pe ele trebuie să le prețuim, să ne bucuram de darul lor de a dărui. Fericite de a se exprima spontan, fără constrângeri, mâinile noastre împart cu noi și cu ceilalți încântarea de a crea, căci nu-i așa, acesta este un miracol al lor, puterea lor de a ne face fericiți. 

Iar ele creează în contact direct cu viața, cu inima noastră, în armonie cu tot ceea ce ne înconjoară și ceea ce se află înauntrul nostru. Atunci când cuprindem în mâna o frunză, de exemplu, ea ne oferă o legătură cu natura, ne inspiră, își lasă amprenta nevăzută în mâna noastră care mai apoi o recreează din lemn, din lut sau din lână… 

….din lână împâslită, așa cum o lucrează crinushka și o transformă în flori, fluturi, buburuze, păsări…delicate, ludice, sensibile, accesoriile și obiectele din magazinul ei ne povestesc despre aventura mâinilor care se pun în legătură cu inima. 

Din curiozitatea de a descoperi care a fost începutul acestor minunate creații, am stat de vorbă cu crinushka și ea ne-a destăinuit cu câtă pasiune împâslește lâna și cât de important este pentru ea acest material eco. 

 Brosa fetru-Fluture no.2-Alb/Albastru 

Cum a apărut dorința de a realiza accesorii și obiecte din lână împâslită? 

Totul a inceput ca o joacă. Pentru că mereu am rămas cu gura cascată când vedeam creații ale diverșilor artizani, care mai de care mai vesele, eu fiând din fire curajoasă și cu inițiativă în ce privește crearea de lucruri cu mâinile, deja așteptam momentul oportun de a începe. Îmi amintesc însă ca inerția zilnică mi-a fost potrivnică, așa încât momentul întâlnirii mele cu lâna merinos s-a tot amânat. Dar în timpul acesta rotițele mele se învârteau, proiectul nu era abândonat. 

Așa încât momentul alfa, în care Ioana mi-a pus lana și acul în mana a fost cununa. 

S-a intamplat de Florii în 2011, când am primit aceasta provocare, deja de ceva vreme admiram obiectele de fetru, mai precis pe cele modelate din lana, împâslite manual, nu doar cele construite din foi de fetru. 

Îmi amintesc cu ce bucurie am facut primele împâslituri, iar primul obiect a fost o mică și buclucașă oaie, motiv pentru care mi-am și numit magazinul “Oaia primordială”. 

Mi se parea grozav că un simplu ac, mânuit cu grijă, poate funcționa ca o unealtă de, pânăla urma, sculptura. Caci da, se poate face aproape orice cu ea. De la bijuterii, jucării, până la obiecte fine de decor sau de uz casnic. La toate absolut, admir aspectul delicat de final, chiar și la cele făurite cu mai puțină grija, greu de crezut dar asa e, datorită aspectului lor naiv, iar aceasta șansă o au foarte puține materiale. 

Dă-i unui copil un ac și puțină lână, și orice va face va fi ceva simpatic. Caci lâna e un material atat de cald, nu doar la propriu, plăcut la atingere și pufos, încât nu are cum să nu provoace simpatie și duioșie. 

 Brosa fetru-Bee’s joy no.1 

 Colier fetru-Tutti Frutti 

 Care sunt calitățile acestui material pe care încerci să le pui în valoare? 

 Obiectele făurite din lână, mai ales cele care țin de copilărie, dar nu numai, mie imi aduc aminte de îl ustrațiile cărților vechi pentru copii. Nu greșesc foarte tare când, uitându-mă la o jucărie de fetru îmi fuge gândul la imagini de poveste în care contururile nu sunt foarte clare, culorile sunt calde, personajele blânde și decorul bogat. O lume în antiteză cu cea dominata de plastic, culori artificiale și contururi distincte a la Walt Disney. 

O lume în care, în felul acesta, imaginația este stimulată. 

În ce priveste obiectele de alt gen, cele care tin de decor sau bijuterie, accesoriu, și ele au aceleasi calități de gingășie, delicatețe, apropiere de natură. 

Dar până și mirosul ei! Cu câtă voluptate miros valul de lână înainte să îl bag la vopsit. Sau cate povesti se pot țese când gasesc încă ciulini rămași după pieptănare, urme de paie.. Instantaneu, ca în povestea lui Proust cu prajitura Madeleine, sunt transportată pe islaz, văd oitele cum se framântă prin iarbă și simt soarele cum arde. 

 Colier fetru-Camp de maci 

 Lucy’s play-Bratara fetru 

 Caracteristicile eco ale creațiilor tale sunt importante pentru tine? De ce? 

Asta imi e fibra, ca să zic asa, ramânând în tonul discuției. 

Instinctiv refuz lucrul cu materiale artificiale, prea-procesate sau care necesită ele insele o procesare multipla. Arhitect incepator fiind, urmaresc ca și în meseria mea să aplic aceste principii. Cred că este o intuitie buna și sunt norocoasa ca m-am nascut cu ea, peste care se aduna toata această campanie de awareness care ne inconjoara în ce priveste sustenabilitatea pe toate planurile. Un aport urias îl are și prietenia mea cu echipa Muzeului Taranului Roman, unde, în calitate de voluntar, am participat la diverse proiecte artistice unde prezentările de final au folosit tocmai manufactura, creația liberă cu materiale naturale. Pot spune că mai degrabă acesta a fost momentul alfa zero, unde am inceput să bricolez, de fapt. 

Cred că e și un “dor de pamant” cu care am avut contact prea puțin în copilaria mea la bloc. 

Cum în trecut, când cuvantul “sustenabilitate” nu exista, oamenii erau în mod firesc apropiati de natura, de materiale usor accesibile, meșteșugul fiind foarte prețuit. Căci nu doar lâna imi este apropiată, este doar primul material cu care mă joc de ceva vreme, însă am în vedere în viitor lemnul (deja pregatesc un proiect de design de mobilier în care îmbin tradiția cu design-ul contemporan), hârtia, bumbacul, cânepa, pamântul. 

Dar toate acestea sunt surprize pentru viitor și cu puțină rabdare, le veți vedea la timpul potrivit și pe Breslo! "

 Caseta/Bol de fetru cu capac-Cherry blossom 

 Brosa fetru-Porumbitza

Sursa articolului: Breslog

"Orase pentru oameni" - Jan Gehl

Aseara am avut bucuria de a-l asculta pe acest domn la lansarea traducerii in romaneste a cartii sale "Orase pentru oameni". 
Unul dintre cei mai mari cunoscatori ai oraselor si unul din promotorii arhitecturii practicate cu interes pentru Oameni si scara umana, a fost ca o gura de oxigen intr-o perioada in care asflatarile , traficul auto, panselutele si cainii comunitari sunt principalele teme ale zilei. 
Le-as baga pe gat tuturor primarilor si candidatilor la primarie aceasta carte, precum si celelalte ale sale, si le-as da extemporal. 
Si pentru ca tot suntem in campanie electorala, singurul care se apropie cat de cat de viziunea sa este Nicusor Dan. 
Cat mi-as dori sa avem si noi un astfel de candidat la Ploiesti! Merita sa urmariti toate capitolele conferintei de mai jos, este practic acelasi discurs de aseara de la Bucuresti. Cartea o gasiti la Humanitas si Carturesti, este chiar ieftina raportat la cat de valoroasa.



Jan Gehl: Cities for People from Australian Broadcasting Corporation and Australian Broadcasting Corporation on FORA.tv

Dialoguri cu Soljenitin / The Dialogues with Solzhenitsyn

Un documentar foarte bine realizat de Alexandr Sokurov, aici in 19 parti.
De vazut neaparat.



















description source - Amazon.
"In the beginning of Solzhenitsyn's Gulag Archipelago, a story is told where an expedition at the Kolyma River discovers a fish that has been perfectly preserved in the ice lens for thousands of years. The peasants broke open the ice and devoured the fish on the spot.

In "Dialogues" Russian filmmaker Alexander Sokurov dutifully preserves Solzhenitsyn on film for generations to come. A slight diffused focused image runs throughout the four part documentary, and many moments (some more magical than others) keep the camera rolling, framed on the author just relaxing, contemplating, and in repose for minutes. It's almost as if Sokurov is in a state of wonder, basking in the notion that here is a Russian great, still alive, and we, in our great fortune, are able to give him proper due.

Sokurov is committed to promoting the legacy and continuum of Russian writers, filmmakers, and artists. He has made films about Rostropovich, Tarkovsky, Dostoyevsky, and the Hermitage.

The film begins with a short documentary (using still photographs) of Solzhenitsyn's life, going through wartime, imprisonment and exile, bout with cancer, exile in Vermont USA, and then back to Russia. The first interview is symbolic and the most magical, as filmmaker and writer walk through the woods on a path, sitting on one bench after another. We get the sense that with each stop and ensuing conversation, he is revealing another layer to Sokurov, and finally, instead of following the path to the end, they opt for an alternate route. The author's wife Natalia Svetlova is also interviewed in their home.

Topics include the review process by which the Solzhenitsyn's provide aid for former wartime prisoners; vocabulary; syntax; war; God; religion; the involvement of Wall Street in the Bolshevik Revolution; the role of the artist; realism in art; the creative process; Solzhenitsyn's 10-volume novel, the Red Wheel; Chekov; the author Andrei Platonov; cruelty; suffering as an enrichment of the soul; technological progress vs. the enrichment of one's soul; and of course, the meaning of life.

It's obvious that Sokurov has not reached the level of understanding his subject has. Some of the questions Sokurov introduces seem less professional and more a schoolboy's eager anticipation to find out what his hero thinks. That's okay. This isn't an interview; it's a dialogue. And the filmmaker should be commended on his willingness to reveal his shortcomings onscreen. How else can one learn?

Though I'm sure it's not intentional, Sokurov sometimes came off a bit surly when he tries over and over again to *lead* Solzhenitsyn in his direction of thinking. The latter, being gracious, let's it go most of the time with a "it's wrong" or "no." Other times, it's almost comical when both men refuse to let up and talk over each other. Sokurov comes off pessimistic (even mopey) in most of his statements, while Solzhenitsyn, who has been through much more suffering and horrible times, seems wise and enlightened. When Sokurov frets on about the existence of extreme cruelty among humankind, Solzhenitsyn advises "it's only human to want to achieve success and have a career...people who did not understand their acts, we don't always have the right to bear judgement on others's acts. Don't look at it as cruelty...it's gives one a flat picture."

What breathtaking humanity!" 

campanie infecta a presei romanesti in legatura cu subiectul Rosia Montana.

am trait s-o vad si pe-asta.
pana acum daor am mirosit ca asta stau lucrurile, asa imi spunea mie nasul cand vedeam campania TV a RMGC.
aici insa un studiu fundamentat.

in premiera.

Duminica, in premiera pe tara, am calarit.

Da, asa cum visasem de multa vreme, insa tot felul de motive, care mai neimportante, ma tinusera. Si chiar daca experienta in sine  a fost relativ banala, pune piciorul aici, tine-te bine de colo si de colo, hop, sari, tine spatele drept, atentie la calcai, .etc... si chiar daca nu am fost singura cu calutii nici o clipa, eu sunt convinsa ca ei stiau cu cine au de a face.

Stiu din cum m-au privit si cum ma ascultau cand le vorbeam. Grozav de atenti si de prezenti. Domnul profesor ma cam bruia cu sfaturile lui si nu ma puteam afunda in aceasta experienta asa cum mi-ar fi placut, dar nu-i nimic, am dat startul.

Cateva ture de mers incet, si putin trap, vai, cateva secunde grozave. Am fost tot una cu calul, el era prelungirea mea si invers.

Au fost foarte blanzi si nu mi-au facut surprize, deh, asa am eu noroc primele dati :p

Acum ma tin niste muschi si tare as vrea sa treaca mai greu febra asta, caci ma inveselesc instantaneu cand imi aduc aminte de cauza ei :)

Mi-au fost tovarasi Murgu, armasarul mare si negru cu stele albe in piept si in frunte, din categoria semigrea si Domnisoara Pogany (numele dat de mine), un pur sange arab de toata frumusetea si eleganta.

Si sunt convinsa ca daca si ei ar fi avut blog ...

Murgu

Domnisoara Pogany

Discursul Regelui Mihai in Parlamentul Romaniei - 25 octombrie 2011

• Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
• Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.
• Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.
• Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.
• Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.
• Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.
• Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.
• Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.
• Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.
• Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.
• Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.
• Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.
• Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
• Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!
• Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.
• In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
• Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.
• Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.
• Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.
• Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.
• Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.
• Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
• Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
• Asa sa ne ajute Dumnezeu!

sursa text: hotnews.ro

sursa video: tvr.ro

Story of one (possible) crime

Maine incepe Anim'est-ul si eu iar sunt consemnata la Ploiesti in casa la lucru. La fel ca toata vara pe cand se intamplau Garana jazz, activitatile cu voluntarii MTR, concertele de muzica veche de la ICR, Festivalul George Enescu (ce daca am cantat la el daca n-am vazut macar Lohengrin), expozitia “Ierburi de leac” de la MTR, workshopurile de arhitectura de pamant din tara, filmele de la NCRR (pe-astea le-am mai fentat – exista torenti, Slava Domnului), concerte Nighlosers si Trei parale, intalnirile la claca ale MTR-istelor mele, intalnirile din partea ailalta – Vera et co, si Doamne, cate si mai cate. 
Eu am vazut un documentar la BBC in care se demonstra ca daca supui un om normal la frustrari indelungate si repetate, se intampla ceva intr-o anumita parte a creierului, pierde empatia si poate deveni criminal. Sa nu ziceti ca nu v-am zis.

Stiri muzicale.

Lume, lume!
Diseara, mare concert mare.
Cui ii place muzica corala sau vrea sa fie alaturi de noi (ok, de mine,) e invitat la ora 18 la Sala Radio, unde Corala Danielescu din Ploiesti va canta in cadrul Festivalului George Enescu.
Biletul costa 7 RON, mai multe detalii despre repertoriu AICI.
De asemenea va fi difuzat si in direct la Radio Romania Cultural.
Dobaaa...

"Qui cantat bis orat"

Asa am aflat la Sinaia de la maestrul nostru ca a grait Sf. Augustin. Care in traducere este "cel care canta se roaga de doua ori".
Nu-mi iese din minte.
Imediat asociez cu bucata asta din Concertul 1 de Gavriil Musicescu, intitulata "Doamne, buzele mele"
(...vei deschide, si gura mea va rosti lauda Ta).

Luni la Sala Radio , in cadrul festivalului George Enescu, va fi prima piesa pe care corala noastra o va interpreta.

Publicitate.

Primele incercari cu fetru pot fi gasite pe pagina mea de bricolaje de pe Facebook:

http://www.facebook.com/pages/Crinushka-bricoleaz%C4%83/139989382740858
si pe blogul dedicat deschis de curand:
http://crinushkabricoleaza.blogspot.com/

Un preview a ce va fi sambata la Pitesti.

11 Ianuarie - Ateneul Roman - Concert omagial Martha Paladi.

(dati sunetul la maxim, se aude cam incet)

Despartirea de Basescu

Azi dimineata s-a produs ruptura finala, pentru care nu am cum sa il iert.

Acest articol m-a inghetat.

Ca impact, compar aceasta declaratie cu intoarcerea Regelui la aeroport de catre Iliescu in 90.

Oricat am tolerat iesirile lui “simpatice” de pana acum, de data asta a facut-o lata.

Gandisem ca asa mitocan cum e, pana la urma i-a tras un sut lui Nastase si lui Iliescu si in sfarsit putem sa pornim de unde ar fi trebuit in 90. Stiam ca nu ii e urmas lui Coposu, dar am banuit (cel putin dupa controversata damnare a comunismului din parlament, pe care si-a asumat-o si care i-a adus cel putin votul meu) ca intelege istoria, ca nu se va atinge niciodata vreodata de obrazul Majestatii Sale, ca il respecta pe Rege chiar si doar asa intr-un mod inexplicabil pentru un mojic ca el.

Urlu de dezamagire si ma gandesc cat de indurerat trebuie sa fie Majestatea Sa, care in buna sa credinta ii acordase creditul sau. Si ma gandesc oare cata umlinta mai are de indurat acest om?

in loc de colinda de Pasti

Iata o parte din emisiunea TVR "Atentie se canta", editia Pasti 2011, unde am fost invitati cu corul :)

(ignorati bla bla-urile prezentatorilor)

Iar mai jos sunt ceva versuri..

"Trei valsuri" de Vasile Timis pe versuri de Eminescu, in ordinea asta:

Dupa ce atata vreme

După ce atâta vreme
Laolaltă n-am vorbit,
Mie-mi pare că uitarăm
Cât de mult ne-am fost iubit.

Dar acum te văd nainte-mi
Dulce, palidă cum șezi ­
Lasă-mă ca altădată
Umilit să-ngenunchez,

Lasă-mă să-ți plâng de milă,
Să-ți sărut a tale mâni...
Mânușițe, ce făcurăți
De atâtea săptămâni?

Si daca..

Si daca ramuri bat în geam
Si se cutremur plopii,
E ca în minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.

Si daca stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna.

Adio

De-acuma nu te-oi mai vedea, / Rămâi, rămâi cu bine!
Mă voi feri în calea mea / De tine.

De astăzi dar tu fă ce vrei, / De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei / Mă lasă.

O, cât eram de fericit / Să mergem împreună,
Sub acel farmec liniștit / De lună!
Din a lor treacăt să apuc / Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc / Aminte.
...
Și dacă luna bate-n lunci / Și tremură pe lacuri,
Totuși îmi pare că de-atunci / Sunt veacuri.

Cu ochii serei cei de-ntâi / Eu n-o voi mai privi-o...
De-aceea-n urma mea rămâi - / Adio!

ce pot face doua maini dibace (1)

Vas de lut ars imbracat in sfoara de canepa alternata cu bumbac, decorat cu ciucure de lana.

Martisoare 2011

Într-un final am terminat câteva, cât să am ce vă arăta.

Fabrica duduie, încă o săptămână de lucru continuu, după care ieşeala la târg!

Primesc comenzi şi pe mail la crinushka@yahoo.com.

5 lei bucata mărţişor, discounturi de la 20 bucăţi în sus.

Casuţe incăciulate.

Norişori.

Cruciuliţe în tuş negru -model A, B, C, D.

Boabe de mărţisor, modele A, B, C - primul rând

D, E - al doilea rând.

Răvaşe parfumate de scorţişoară.

Cruciulite tus colorat, , modele A, B, C - primul rand

D, E, F - al doilea rand.

Boabe de mărţişor - model A

Boabe de mărţişor - model C

Boabe de mărţişor - model D

Boabe de mărţişor - model B

Boabe de mărţişor - model E

o iarna buna pentru un Rege

Regele la schi impreuna cu taica-su, copil fiind si neexperimentat in ale acestui sport..
Si 10 ani mai tarziu, alaturi de mama sa, deja sigur pe sine si foarte elegant.

starea de inceput de an.

Find more artists like Camille Couteau at Myspace Music

Scrisoare deschisă

Dragă Arthur,

află despre noi că suntem bine, deşi încă nu ne-am obişnuit să nu te avem prin preajmă la întâlnirile noastre de la Bucureşti.
Mai ales in ultima vreme, cu ocazia lansării “Aer cu diamante” şi a comemorării de la MNLR a lui Nino, tu ne-ai lipsit, ştiind ce dragi v-aţi fost voi unul altuia. Ştii, ca în acel videoclip Traveling Wilburys, unde apare un şezlong leganându-se cu o chitară în el, semn al prezenţei simbolice a lui Roy Orbison alături de trupă. (uite aici, ca să înţelegi).
Spre deosebire de seara de la MNLR cand s-a pus accent pe omul Stratan si mai putin pe literatura sa, în seara de 22, la sediul revistei “22”, mai precis jos la Green Hours, iată că s-a mai întâmplat o evocare a lui Nino, de data asta făcută de Ioana Ionescu.
După o introducere cu un text al Ioanei în care amintea cele 11 luni ale aventurii prieteniei ei cu Nino, text pe care îl găseşti aici, ea a prezentat câteva montaje video pe muzici de Tiberian, Zappa, Zeppelin, Velvet Underground si bineinţeles ceva versuri Stratan. Majoritatea scurtelor foarte reuşite, deşi totul la nivel de experiment.
În pauzele dintre filmuleţe fiecare din sală a citit sub lanterna Ioanei un poem al lui Nino de pe o foaie imparţită de ea in prealabil la intrare. Poeme împărţite nu aleator, ci după sufletul fiecaruia si buna ei intuiţie. Numai Cili a scapat de lecturare, care era răguşit.
S-au legat toate foarte potrivit, aşa incat scopul a fost atins, a fost o seară Ion Stratan in toata regula. O atmosfera concetrată şi atentă, în care cei care îi ştiau poemele i-au recunoscut aerul, iar cei care nu, acum vor să îl afle. Şi chiar dacă s-a lecturat puţin pe lângă cât am fi avut poftă, Ioana a dat câteva hint-uri care ar trimite pe oricine la librărie.
Dar, Arthur!
Marea surpriză a serii a fost interventia lui Vania!
Eu mirosisem la el că are talent, asta numai din scurtele si expolozivele sale momente intre noi, insa acum, dupa cateva minute ascultandu-l vorbind despre Nino, am stiu ca nu greseam. Referitor la poetica sa, formulare precum “black hole cu masa grea in crisalida timpului”, sau la efervescenta omului Stratan “ca o sampanie necunoscuta”, ne-au minunat si bucurat pe toti. Mihaela a fost geniala, am suprins-o spunându-i “uite-asa îţi mai speli si tu pacatele”, hahaha. (mă întreb care pacate, căci Vania e un înger :p )
Evident seara s-a terminat cu vin fiert si poveşti, târziu pe la ora unu.
Mda, cam asta fu, măi băiete, aşa că ia vezi cum faci, treci acasă odată.
Te luam cu lăutari de la autogara Băneasa, numai vino odată, că ne e dor de tine tuturor.
Să ai sarbatori frumoase tu acolo in exil, si nu uita de noi.
Pupăm si îmbrăţişăm.

p.s. Citeşte mai jos, poate ţi-era dor.

Rama de cuvinte (I)

Ai dat pagina către vid
Nu mai pot s-o închid

Nu-i aici nici o literă nici un semn
Doar o linie între unt şi-ntre lemn

Sub un cer-cer într-o cîmpie-cîmpie
Pictez cea mai vie mumie
Niciodată ea însăşi niciodată o alta
un fel de aceeaşi ce nu mai tresaltă

De-atâta nesupunere, piramidele vide
Patru coperţi deodată-or închide

Nici un cuvînt. Din tîmplă iese un gînd
ca un cot
Pînă cand totul s-a lipit de Tot

Pînî cînd, în mişcare
Iau urma de fluviu in mare

Pînă firul şi fira
Înmulţesc Altamira

Pînă mîinile, fad
Se usucă şi cad

Pînă cînd piramida cea mare
Îşi scuipă-nlăuntrul sub forma
Stelei Polare

Pînă cînd piramida
cea mică
adoarme de frică

(din vol. “Cinci cantece pentru eroii civilizatori”, ed. Albatros 1983)

o seara buna.

Da, ninge azi pentru prima oara in acest an, si ninge cu fulgi mari.

De nepretuit o seara cu prietenii in timpul primei ninsori a anului. Vin rosu de la Ceptura la concurenta cu boierul Murfatlar, vodca Scandic ( “..si o Scandic mica, va rog.., zice Mircea la chioscul din cartier”, el purtand fidel fesul sau de navetist.)

La Motan acasa insa, caldura mare si mult fum. National fm (noua nu ne place muzica populara de dupa ora 10, sanchi) , povesti din copilarie, telefoane la distanta catre prietenii exilati la Cluj, spirala la telefon.

Discutii despre Basescu si Iliescu, revelatia ca pana si prietenii mei dragi poti fi superificali si la o adica prosti. Dar cu cata duiosie pot sa accept aceste lucruri dupa ce ma revolt si ii cert si pizdui.

Reeditam promisiunile ca data viitoare vizionam rusi pe saturate. Neaparat "Man with a movie camera" si ca spice o comedie ieftina Mosfilm :p.

Apoi alte povestiri, schimbam subiectul, dar. Ca intr-o opera, seara isi atinge climax-ul cand apar lacrimile. De atunci incolo mai e putin pana la final, si stim asta, asa ca nu vrem sa fim obsceni, deci ne despartim.

Ne imbratisam de-adevaratelea si ne spunem noapte buna.

In drum spre casa e liniste si politistii sunt de carton.

Derdelusul de langa bloc isi asteapta in zadar clientii, a fost desfiintat de un stalp jardiniera.

Da, a nins azi, gata, suntem curati.

Adrian Berinde - Mai Departe

Joaca de pe Smardan.

Stand la beri la Argentin cu prietenul Daniel, imi povesteste cum vrea el sa se mute cu pravalie cu tot de pe Smardan in alta zona (nu spui care deocamdata).
Spazio Studio, magazinul lui sic, cel mai tare din zona dupa parerea mea, un loc interesant in care nu doar se face comert cu mobila de design, dar se intampla diverse expozitii, teatru in vitrina si multe alte evenimente inedite, nu mai are nici o gara cu fauna care a inceput sa se preumble prin centrul istoric. Cocalari la tot pasul, seara mai ales, lumea fina vine din ce in ce mai rar, zona incepe sa semene cu altceva. Dupa spusele lui Teiu, vazuta de sus strada seamana cu fluviul Gange, asa de mizerabil..
“Pentru ca, Crina, hai sa recunoastem, centrul istoric a devenit ultimul etaj de la mall”
“Genial! Tu ai scos vorba asta?”
El o scosese, si s-a hotarat pe loc ca vrea sa faca good-bye party impreuna cu o expo de fotografie pe aceasta tema.
“Te bagi?”
“Ma bag”.
Sunam Stamate, Aliona, Zeke, si cine o mai vrea sa participe, avem 2 zile la dispozitie sa pregatim expo de o seara. Sponsor avem, spatiu avem.
Si uite asa ne-am hahait facand poze cocalarilor de prin Lipscanie.
Nu intelegeau nimic, de ce erau ei subiecte de foto? se intrebau...

“Nu va suparati, sunteti paparazzi? m-a intrebat unul..

Da, si uite-asa si-a spus Spazio Studio la revedere de la zona.
Iar sloganul a fost “te-am iubit dar te-ai tarfit.”

articol despre, aici.
foto pe facebook, aici.

10 mai.

Asculta mai multe audio Muzica

Trăiască Regele

În pace şi onor

De ţară iubitor

Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios

Fie peste noi,

Fie-n veci norocos

În război, război.

O! Doamne Sfinte,

Ceresc părinte,

Susţine cu a Ta mână

Coroana Română!

Trăiască Patria

Cât soarele ceresc,

Rai vesel pământesc

Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit

De nevoi,

Fie-n veci locuit

De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,

Ceresc Părinte,

Întinde a Ta mână

Pe Ţara Română!

Visul oricarui soricel

Ha, ce surpriza sa primesc azi in mail fotografii de anul trecut de la happening-ul de la Universitate/fantana/Arhitectura in care cei de la jurnalul national au aruncat in aer sa zboare la propriu carti?
Ca sa atraga atentia asupra lecturii de carte au aruncat cu niste tunuri si au nins de la ferestrele de la mansarda Universitatii foi de carti bune. In toata zona fantanii pana la intrarea in Arhtiectura strada a fost alba imaculata. Placuta senzatie, ca in povesti, Esti intr-un oras gri si mohorat, iesi de la scoala dupa o zi ca toate celelalte mort de foame abia asteptand sa ajungi acasa, (of ce lung ii uneori drumul pana in camaruta) si deodata se intampla altceva, o foaie din Paler iti ajunge in maini de undeva din aer, la fel daca intinzi mana mai tare prinzi ceva Mateiu Caragiale, iar in fata ta un covor de hartie cu poveste.
Nu stiu cat de de succes a fost operatiunea si ce vanzari de carte au facut ei dupa, mie stiu ca mi-a parut rau intr-un final de atatea foi ce au ajuns la gunoi dupa ce m-am trezit din ninsoarea aceea spectaculoasa.

noua jucarie cu Muzeul Taranului Roman

Pentru ca fac ce fac si ma intorc la colaborarea cu ei, iata ce jucarie noua am gasit:
(sambata la ora 10 dimineata pe TVR - emisiunea Zile si Nopti, mai multe detalii in interviul cu Razvan Supuran.)

a venit primavara. de cine ne mai (re)indragostim?

iv cel naiv strikes again

cel mai mult imi place cand vin din vacanta de internet si gasesc pe google reader calup strans cu micile poezii ale lui Iv Cel Naiv, virgine, necitite.
deschid cutia si gust una cate una:
http://ivcelnaiv.blogspot.com/

uite una de exemplu:

Republica Sentimentală Tu

iubito, îţi ştiu sufletul pe de rost,
ca un habotnic zilele de post;
explorator fervent, cercetător fanatic
îţi ştiu orice locşor, oricât de enigmatic;

acum, că de atâta vreme-l studiez
precis că aş putea să-l cartografiez:
la nord, unde-atârni a sufletului hartă-n cui
i-un loc tare capricios - Muntele Amorului

la baza lui, în Valea Suspinului fără Rost
i-un lac pe care fac wind-surfing, contra cost
legenda spune că seacă în vremuri dificile
de-aia-i şi spune Lacul Lacrimilor Inutile;

vestul tău e presărat cu Dealurile Amăgirilor
bătute-ades de-un vânt care se cheamă Dor;
şi te mai traversează Fluviul Picurilor de Sudoare
cu debitul mărit în caz de o emoţie mai mare;

în sud, ai vasta Câmpie a Liniştii Interioare
plină de sentimente mici, moţăind la soare;
ce straşnic loc - ţârâie greierii-n loc de ceas
de pierzi noţiunea timpului când faci popas

în inima hărţii, tronează demn, fără pretenţii
neabătutul Podiş Central al Bunelor Intenţii;
mai sînt, le ştii - Peşterile Trecutului Zbuciumat
în care chiar şi speolog să fii - nu prea e de intrat;

cât despre clima ta ţâfnos-continentală
am dat chiar o lucrare de control la şcoală -
e calm şi bine, dar se poate, aşa... din senin
să mă trezesc de grindina reproşurilor plin.

Râsu' - plânsu'

Sunt siderata de aceasta colectie a lui Moscopol de cantece anticomuniste din anii 50 de care am aflat abia acum cateva zile. Nu mai inteleg nimic, pe ce lume traiesc?
Sunt absolut delicioase cantecele. Iar primul? Cel despre Ghe Ghe Dej? De unde atata umor negru nu inteleg, eu m-am speriat..







Mai multe detalii despre colectie http://www.fanmusic.ro/Jean-Moscopol-Cantece-de-dragoste-Balade-si-cuplete-anticomuniste-p-17188-p.html">aici.

Harbour Boat Trips - Copenhagen / Trentemoller