joi, septembrie 20, 2012

Proiectul "Case care plang" se extinde si la Ploiesti.

"This is the begining of a beautiful friendship". 
Adica a mea cu ObservatorulPH.ro 
Acesta a fost un prim articol, scris in colaborare cu Loredana Bruma. 
Sursa aici.


"CASE CARE (NU MAI) PLÂNG – PLOIEȘTI 

Un demers voluntar de documentare arhitecturală și sensibilizare a publicului larg cu privire la importanța prezervării patrimoniului construit. 


publicat la: 20 septembrie 2012                                                          de Crina MANOLESCU, Loredana Bruma

fotografii de Loredana Bruma, Ecaterina Lorent 

Sună intrigant, nu-i așa? 
Este numele unui proiect lansat în urmă cu șase ani în București, inițiativă a unui grup entuziast de tineri studenți arhitecți, care și-au propus să ridice problema patrimoniului construit degradat la nivel extraprofesional, adresându-se, în primul rând locuitorului orașului și mai apoi specialiștilor. 
Acest grup, ce funcționează sub sigla Asociației Rhabillage, a pornit de la principiul de bază că patrimoniul este al nostru, al tuturor, chiar dacă nu ne aflăm, direct, în posesia lui. Ce privim din stradă este și al nostru, fațadele caselor sunt o chestiune ce ne privește și pe noi, nu doar pe proprietarii de drept. Relația noastră cu orașul este condiționată de felul în care ne simțim în el și de modul în care îl apreciem. Astfel, se urmărește responzabilizarea publicului larg cu privire la riscurile ce apar în dezvoltarea mediului urban ca urmare a neintegrării şi ignorării construcţiilor cu valoare de patrimoniu şi a zonelor protejate. 
Cu siguranță, fiecare dintre noi a observat, nu o dată, o casă nou construită care nu preia și nu oferă nimic locului în care este amplasată, , nepotrivindu-se în nici un fel prin forma și expresia ei cu vecinătatea sa. Dupa 1990. astfel de exemple sunt numeroase și le regăsim în toate orașele. 
Orașul nostru nu face excepție, casele vechi ale Ploieștiului sunt de multe ori rău întreținute, din varii motive, prost restaurate, din ignoranță sau nepăsare, lăsate în paragină și doar în câteva cazuri, cu succes restaurate și reabilitate. Aceste ultime cazuri vor fi inventariate și incluse într-un demers complementar “Case Care NU MAI Plâng”, menit a promova modelele de bună practică. 
La București, proiectul s-a concretizat prin realizarea a două baze de date accesibile publicului larg prin intermediul spațiului web, www.casecareplang.ro și www.casecarenumaiplang.ro. De asemenea, de-a lungul celor șase ani, au existat numeroase acțiuni de mediatizare, expoziții, instalații interactive, trasee urbane, conferințe și dezbateri, primite foarte bine de public. 
În urmă cu cinci ani, la inițiativa lui Lucian Vasile, pe atunci elev în clasa a XI-a, a fost început în Ploiești un proces similar de inventariere și promovare, însă lucrul a fost oprit după aproape un an, urmare a lipsei de resurse, umane și financiare. 
Dar iată că, înarmată cu multă răbdare, ambiție și perseverență, echipa ”case care plâng” revine astăzi în capitala prahoveană mai hotărâtă ca oricând să finalizeze inventarul clădirilor de patrimoniu și să promoveze valorile locale, bazându-se pe experiența unei metode de lucru deja testate și pe implicarea mai multor colaboratori locali. După ce orașul a fost împărțit în 12 zone de studiu, echipe de fotografi, parcurg stradă cu stradă în vederea identificării, pe de o parte a clădirilor degradate cu valoare arhitecturală ori istorică și pe de o alta, a celor ce pot servi drept model de reabilitare. Ulterior, sunt întocmite fișe descriptive pentru fiecare dintre subiectele selectate, fiind identificate mai ales perioada construcției, arhitectul, stilul arhitectural, argumentul pentru care imobilul merită păstrat în memoria locului. În cele din urmă, după ce vor fi fost verificate și prelucrate, datele sunt uploadate pe site-urile dedicate celor două proiecte complementare. În paralel, sunt organizate activități de promovare și mediatizare, adresate în primul rând, publicului larg. În buna tradiție a Asociației, evenimentele sunt de cele mai multe ori interactive și pun un mare accent pe specificul local. 
În prezent se lucrează la atragerea autorităților locale în acest demers și implicarea organizațiilor ploieștene în susținerea și promovarea documentarului. Orice ajutor este binevenit, de la acces la date de arhivă până la asigurarea costurilor de administrare a proiectelor și desfășurare a activităților de promovare, sau spații de lucru pentru discuții și mese rotunde. 
 În București, asociația a fost susținută de Ministerul Culturii, Ambasada Franței în România, Uniunea Arhitecților, diverse agenții de media, radio și televiziuni. Oare se va bucura de același răspuns pozitiv și din partea ploieștenilor? Proiectul poate sta la baza unor politici durabile de dezvoltare urbană și a unor campanii de promovare a valorilor arhitecturale locale, precum și a importanţei existenţei acestuia în contextul urban actual. Cel puțin în teorie, obiectivele instituției locale ar trebui să se suprapună cu cele ale Asociației Rhabillage. 
Din acest motiv, va fi foarte interesant de urmărit reacția și implicarea concretă a autorităților ploieștene. Acum, când se întâmplă, în focul desfășurării proiectului, nu la final când se culeg roadele, ori la începutul campaniei electorale."